
Unele persoane, de exemplu sora mea și băiatul meu, reuşesc să mănânce ardei iuţi în prostie, fără să se strâmbe sau să se vaite de efectul „neplăcut“ al iuţelii ardeilor. De câţiva ani încerc şi eu să mă obişnuiesc cu ei, de aceea în fiecare toamnă îmi fac proviziile, de regulă din Ayvalik, Turcia, şi le pun cu oţet la borcan. În urmă cu câțiva ani am descoperit piaţa din Ayvalik, care se ține o singură dată pe săptămână, miercurea, după cum se ţinea şi în Braşov târgul-piaţa de miercuri, care şi-a păstrat până azi numele. Din Turcia am adus o cantitate destul de mare, 2 kg de ardei, iar unul din chelnerii hotelului unde eram cazaţi (Alder) ne-a avertizat că sunt foarte iuţi şi din ei se face biber salçası (sos de ardei iuţi). Ajunşi acasă, mi-am dat seama că avea dreptate – după ce am muşcat sănătos dintr-un ardei, am plâns de durere. Ca să îi mai „înduioşez“, i-am băgat cu oţet la borcan. După vreo 2 luni l-am deschis pe primul şi, spre norocul nostru, ardeii s-au îmblânzit niţel. De atunci în fiecare an în fac provizii pentru la iarnă.
Ardeii iuți fac bine la sănătate, căci sunt bogați în vitamine și antioxidanți cu puternice efecte antiinflamatoare ce pot reduce tensiunea și ameliora bolile cardiace. Pot ajuta și la scăderea în greutate, ca urmare a creșterii ușoare a ratei metabolice, astfel organismul arde mai repede grăsimea. Ardeii iuți proaspeți reprezintă o sursă excelentă de vitamina C, iar culoarea lor intensă indică un conținut ridicat de carotenoide, printre care antioxidanții luteină și zeaxantină, ce protejează vederea.