
Guguluful este un fel de cozonac care se coace într-o formă specială ce seamănă cu un turban şi are în mijloc un „horn“, astfel încât aluatul este încălzit uniform atât în interior, cât şi în exterior. Ingredientele folosite la guguluf sunt: stafide, bucăţi de ciocolată, fructe confiate, migdale. Iniţial această prăjitură se pregătea doar din aluat cu drojdie, în zilele noastre chiar şi aluatul cu praf de copt ajunge adesea în matriţa specială din ceramică, metal sau sticlă. Pe lângă guguluful dulce, putem prepara guguluf sărat, picant, care conţine şuncă, tăiată cubuleţe, şi brânză, rasă grosier.
Guguluful apare în secolul al XVII-lea, iar originea numelui acestui cozonac este cuvântul
Gugelhupf sau
Gugelhopf din limba germană.
Gugel înseamnă „scufie“, foarte la modă în Germania medievală, iar
Hupf semnifică „drojdie“. Potrivit unora,
Gugelhupf ar proveni de la cuvântul compus din limba germană
Kugelhut, unde
Kugel semnifică „bilă“, iar
Hut semnifică „pălărie“.
De guguluf se leagă mai multe legende. Una din legende spune că, după vizita făcută în Betleem, cei Trei Magi au ajuns în Alsacia. Localnicii oraşului Ribeauville i-au primit cu ospitalitate. În semn de recunoştinţă, cei Trei Magi au preparat o prăjitură în formă de turban, care amintea de turbanul pe care-l aveau pe cap. Şi astfel s-a născut guguluful (în alsaciană Kougelhopf). Chiar şi în zilele noastre, în fiecare an are loc Festivalul gugulufului la Ribeauville. Potrivit altei legende, guguluful provine din Austria şi a ajuns la Versailles prin intermediul Mariei Antoaneta.