De curând am petrecut câteva zile într-un sătuc de lângă Budapesta, la băiatul meu. Am fost surprinsă de recolta bogată de căpșuni din grădina casei în care locuiește. Le-am observat întâmplător, iar când le-am gustat, mi-au amintit de căpșunile din grădina bunicii mele. Le-am cules cu multă grijă și am savurat fiecare fruct. Erau parfumate, aromate și delicioase. În plus, sunt și bio, așa că am preferat să le mâncăm proaspete. După ce am ajuns acasă, am primit de la o cunoștință un coș plin cu căpșuni de grădină, tot bio, parfumate și aromate. Am mâncat cât am putut, iar din restul, circa o jumătate de kg, am făcut dulceață. O dulceață ca la mama acasă. După ce le-am curățat și le-am spălat, am pus câteva linguri de zahăr și le-am lăsat circa o oră. Din zeama rezultată am făcut o sticluță de sirop de căpșuni la rece, iar peste căpșuni am mai adăugat 5 linguri de zahăr, zeama de la o lămâie bio calabreză, le-am pus la fiert la foc foarte mic și a ieșit o dulceață de te lingi pe degete. Singura problemă este cantitatea, care este extrem de mică... Dar pe cât de puțină, pe atât e de delicioasă.
